Am vazut pe multe bloguri comentarii si postari de genul "nu prea se comenteaza", "nu am suficient feedback, eu renunt" si asa mai departe, ba chiar postarea mea aniversara a fost se pare destul de melancolica, ca sa nu-i zic depresiva - mea culpa.
Am gasit si citit 2-3 postari de acest gen, diferite ca stil - stilul sobru la Mirela Niculai, serios si punctual (de cand tot scriu eu si rescriu la aceasta postare, a aparut acolo un comentariu de mi-a inchis de tot gura - deci daca nu esti MUA (apropo, mi se pare ridicol acronimul) nu poti sa critici un machiaj - very well, I'am out!) Mirela mi-a atras atentia ca nu a scris ca trebuie sa fii make-up artist in comentariu respectiv, ci ca o persoana poate da sfaturi daca "are o experienta graitoare in machiaj" si anume "cativa ani de munca". Am pastrat formularea mea pentru ca aceasta a fost impresia pe care mi-a dat-o comentariul ei, avand in vedere ca fraza respectiva continua cu "eu cel mult as recomanda carti / sit-uri de inspiratie, cursuri etc." iar ea scrie la prezentare ca este MUA. Sper ca nu am facut un salt prea prea de la 'experienta graitoare' la 'eu' ca MUA. Repet - nu am comentat niciodata pe bloguri dedicate machiajului altfel decat decent si pozitiv. Dar consider ca in momentul in care fac public un text / machiaj / look / opinie etc. si exista acces liber la casuta de comentarii, te expui la orice parere are publicul, indiferent de experienta si calificarea lui. Daca doresti doar parerile celor calificati, comunici doar cu ei, limitezi accesul, moderezi cu atentie comentariile etc. Mentionez ca aliniatul de mai jos era scris inainte de toate aceste precizari si remarca mea privind comentariul de pe blogului Mirelei. Dar uite ca un punct l-am urmat si postarea e presarata de link-uri catre blogurile care imi plac, sper doar sa va mai intoarceti la mine dupa ce vedeti ce fete talentate citesc eu :)
Acum sa vad cum as putea eu sa-i spun unei profesioniste din domeniul machiajului ca eu intru pe blogurile care prezinta machiaje ca la muzeu sa ma uit la tablouri - nu am niciun talent in domeniu, nu ma machiez, efectiv intru sa admir - singura reactie e "imi place" "wow" sau poate reactii mai putin pozitive - nu ma simt in masura sa judec si sa le spun alora ale caror machiaje nu-mi plac de ce sau unde cred eu ca nu au facut bine, fiindca e doar o impresie din aia automata. La reactiile pozitive, iarasi - cati de "Ce frumos!!!" Wow ... grozav ... minunat ... etc. pot sa emit fara a cadea in penibil? De exemplu, la machiajele Alexandrei raman cum gura cascata (not very lady-like, right?) si merita fata toate laudele, o sa caut un clip din ala cu aplauze ca la marile concerte si-l atasez la un "speechless".
Am citit acum ceva timp postarea Anei si desi in mare ii dau dreptate (si aici mentionez si multumirile pentru imaginea de la inceput, ca la ea am gasit-o), in incercarea mea de a avea o atitudine pozitiva si optimista asupra lucrurilor, vreau sa ajung la "de ce continui sa scriu pe blog". Postarea e geniala si merita citita daca nu ati ajuns la ea, si includ aici un citat ca mi-a placut tare faza: "Dar uneori e ciudat sa ajungi la scoala si sa
vrei sa povestesti o intamplare si colegii sa iti zica "stim, am citit
aseara pe blog". Asta e ca in gluma aia cu bloggerul care merge la
spovedanie si parintele ii zice "stiu fiule tot, am citit pe blog"." (cred ca valabil si pentru facebook faza asta :)
Hai sa cititi si o postare care abordeaza aceeasi tematica, punctual, dar foarte personal si amuzant - Hapi, I am so happy I found you :) (intrati colo si cititi, dar asa, pana la capat cu toate comentariile)
(oh, voi cele care ati spus ca v-a mai amuzat cate o postare de-a mea, mergeti de cititi colo la Hapi, eu n-am mai iesit de vreo 2 zile de pe acolo)
Are ea si o postare despre concursurile din blogosfera - cinstit acu' - asa am ajuns pe bloguri, dar daca nu m-a atras continutul, n-am si ramas. Sunt care se plang ca in afara concursurilor, nu prea intra lumea pe blog - pai, trebuie sa ma atragi cu ceva continut, doar vrei sa te 'citesc'.
Am cateva bloguri pe care am ajuns din intamplare - nu pentru vreun concurs, nu organizeaza asa ceva - citesc fiecare postare si disec arhiva - fiindca au continut si rad si plang si ma motiveaza sa ma intorc; de exemplu postarea de azi a Forfecutsei m-a facut sa-mi amintesc de intamplari amuzante cu ai mei si ma gandeam sa fac o postare de acest gen; sau ma duc prin gradina balaurei ca are flori frumoase si catei simpatici. Exista bloguri interesante si am citit review-uri utile si bine facute la o multime de bloggerite (si daca ma apuc de facut lista, sigur uit pe careva, asa ca nu voi mentiona pe nimeni) - la unele comentez pentru ca trebuie sa spun ca mi-a placut si a fost utila postarea, dar sunt si la care nu am nimic de zis - fie sunt produse care sunt dincolo de orizontul meu financiar, fie nu folosesc asa ceva si intru sa vad despre ce e vorba din curiozitate. Sunt multe fete pe care le citesc constant si cu interes, poate nu comentez intotdeauna, dar nu am intotdeauna timp sau ceva de zis.
Inteleg ca vizualizarile sunt importante statistic si feedback-ul e bun pentru ca iti arata ce place si ce nu celor care citesc si de ce sa nu recunoastem pentru orgoliul (sa nu scrii in van si fara niciun ecou); am avut si eu o perioada in care am fost descurajata, apoi am zis "fruntea sus si inainte" - nu mi-am facut blogul pentru bani, nu postez reclame si alte alea, am pus colo niste link-uri catre site-uri care au sponsorizat cateva giveaway-uri sau de unde am primit produse care mi-au placut si nu insist prea tare pe ele. Inca un aspect e raspunsul - pai daca scriu colo un comentariu, da un semn ca l-ai vazut, ca apreciezi efortul meu. La fel ca si postarea de pe blog, un comentariu arata un efort minim de a scrie corect, coerent si pe subiect, eventual daca mai contine si-o intrebare si tu ma ignori total, de ce sa ma mai deranjez? Eu incerc pe cat posibil sa raspund la toate comentariile, macar un "multumesc pentru vizita" acolo sa stie persoana respectiva ca apreciez efortul (si inca un mea culpa pentru cele la care n-am raspuns).
Si daca tot am inceput, profit de aceasta ocazie sa imi fac mea culpa, elogiu personal, sa imi asum responsabilitatea sau s-o arunc asupra oricarui se nimereste: ceea ce am prezentat pe blog sub titlul de 'review' sunt pareri personale, nu sunt specialista cu vreo diploma, nici macar mare consumator amator si pasionat de domeniul cosmeticii sau ingrijirii; nici macar recenziile de carte n-o sa vi le 'vand' ca litera de lege cu toata diploma mea de la Litere - nu cred ca exista diagnostic absolut in literatura, ci libertate de interpretate. (chestia asta probabil ar trebui s-o scriu ca incheiere pentru toate postarile de acest gen :)
Nu o sa aplic acu' analiza SWOT la micul meu blog, dar o sa-mi cer scuze pentru greseli, sper sa fac mai putine si sa va faca placere sa veniti pe aici, asa rar cum postez eu, cu mai putine concursuri si cu atatea idei cate am.
Iar m-am pierdut printre idei si am deraiat de la subiect, asa ca inchei - blogging-ul ar trebui sa fie ... usor, amuzant, satisfacator - sa scrii pentru ca iti place, despre ceea ce iti place si s-o faci corect, cursiv si coerent (aici am lipsuri, adesea ma ratacesc printre idei) si cat de cat informat (daca te apuci sa discuti despre subiecte specializate - ex. boli si tratamente, nu da indicatii in necunostinta de cauza). Frumos ar fi sa existe interactiune, dar eu ma bucur si pentru cele cateva vizualizari pe care le vad in statistici si cand am timp si cat voi avea despre ce scrie, va mai exista acest blog.
The end (happy, I hope)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu